Post total interzis celor sub 26 de ani
by CRISTI ROMAN
Da, fiindcă multe dintre lucurile pe care le veţi citi acum, aici, par aiurea pentru cei de 16-18-20 de ani. Da, pentru că dacă aveţi sub 26 de ani e foarte posibil să vă plictisiţi citind următoarele. Şi, în fine, ultima explicaţie: fiindcă subiectul despre care voi scrie are legătura cu prietenii mei, care au toţi între 26 şi 30 de ani.
E mai mult un post adresat celor 14-15 prieteni alături de care am sărbătorit sîmbătă ziua prietenului nostru, Radu Iordache.
Da, mă număr printre acei norocoşi care au prieteni mulţi si buni, sudaţi în timp. Am trecut împreună prin momente rele, bune, triste, vesele. Ce faci însă cînd sărbătoreşti un om care tocmai a împlnit 29 de ani?
– începi să nu mai iei moartea ca pe un lucru imposibil sau extrem de îndepărtat;
– începi să faci miÅŸto, glumind că cine s-a însurat primul, logic, va fi primul ÅŸi la moarte (sumbre glume, este?);
– conÅŸtientizezi că mai e foarte puÅ£in pînă cînd tot grupul va avea copii;
– în cazul unora, copiii mai au doar cîţiva ani ÅŸi vor merge la ÅŸcoală;
– rememorezi, după mai multe beri, momentele picante din trecutul unora;
– te Å£ii de burtă de atîta rîs;
– gluma principală între tipi e că drumul spre toaletă e o prezenţă mult mai stresantă decît acum 3-4-5-6 ani;
– eÅŸti convins că ÅŸi în 2040 tot Gică Petrescu vei asculta la petreceri;
– te simÅ£i foarte bine ÅŸi simÅ£i fericire în tot trupul (asta e în cazul meu, nu ÅŸtiu ceilalÅ£i cum s-au simÅ£it).
În final, vă recomand un bar/pub foarte ok, în care ne tot vedem în ultimele luni: se numeşte Home Bar şi e pe strada Xenopol (lîngă Biserica Anglicană din Parcul Grădina Icoanei). Atmosfera e propice pentru întîlnirile grupurilor sudate de prieteni, servirea e impecabilă (am descoperit acel respect şi bun simţ întîlnit peste tot în puburile din Occident), berea bună, preţurile în nota obişnuită.
PS: Am decis să nu public poze cu grupul nostru. Doar cu elemente ale atmosferei din Home Bar. E mai bine.
ma bucur ca esti fericit. era timpul, nu? :)
irina
deşi am sub 26, ţin să spun că te înţeleg :) eu nu am chiar atîţia prieteni, dar discutăm şi din astea :)
o problemă –
„- te Å£ii de burtă de atîta rîs;â€
eu spuneam – „măria sa burtaâ€
iti povestesc si eu peste cativa ani cum a fost la o intalnire asemanatoare :D
postul asta trebuia sa-l interzici si bosorogilor ca mine :)
Pai daca, voi la 29 de ani ganditi asa, cand practic abia incepeti viata. Eu ce sa zic? Daca va zic ca ma simt ca la 18 ani cateodata, nu ma credeti. Nu-mi plac tipii care devin gravi, pentru ca au o anumita varsta. Vedeti poza aia de pe blogul meu (in care sunt pictat pe fata) si o sa stiti cum se simte unul de 40 de ani care mai da din cand in cand in mintea copiilor (si chiar mai des).
Apropo,
Eu nu cred ca s-a discutat asa serios la petrecere. Mi-ar fi placut sa ies si eu o data cu voi pe la testarile astea de restaurante, pt ca asa cum ii prezinti tu cateodata, parca o iei (si ii iei) prea in serios.
Tocmai ca n-a fost mai nimic serios, s-a ris nonstop. Dar ziceam ca am inceput sa ridem de subiecte pe care pina acum nu le bagam in seama:)))
Incearca sa privesti ideea de a avea un copil ca o bucurie, nu ca o responsabilitate. Responsabilitatea vine ea singura si independent de ce gandesti acum. Te asigur. Nu-ti face probleme pentru asta. :)