Cristi Roman

Sîmbătă dimineaţă am dat o fugă la IKEA Băneasa, să văd şi eu ce au, dar şi ce pot să mai îmi iau pentru casă.
Impresii:
1. Dacă vreÅ£i mobilă gen “plastic imitaÅ£ie de marmură” sau “canapea din stofă imitaÅ£ie de leopard”, cunoaÅŸteÅ£i modelele, apreciate de o anumită categorie de oameni, nu vă duceÅ£i la IKEA. Nu găsiÅ£i aÅŸa ceva.
2. Dacă vreţi mobilă cu imitaţie de aur pe ea (la fel, ştiţi modelul), nu vă duceţi la IKEA.
3. Dacă aveţi răbdare să vă uitaţi la miile de decoraţiuni pentru baie, bucătărie, living, cămară, balcon, la IKEA vă e destinaţia.
4. Unele idei prezentate sînt ingenioase. Merită să le vedeţi singuri.
5. Din punctul meu de vedere, mobila în sine e destul de scumpă. Bucătăriile îţi iau ochii dar sînt scumpe, de genul 8.000 RON sau chiar 13.000 RON.
6. Aveţi de unde alege modele de farfurii, pahare, tacîmuri. Sînt sute de modele, nici unul kitchos, iar preţurile sînt imbatabile (exemplu, farfurie mare - 1 leu)
7. Dacă aveţi idei preconcepute şi doar aţi auzit că produsele IKEA sînt proaste, eu vă spun doar atît: vedeţi singuri despre ce e vorba, nu vă luaţi dupa alţii, nu vă luaţi după mine. Eu, ca un consumator vechi şi pretenţios, spun că e ok calitatea.
8. Ai la indemînă carneţele şi creioane cu care îţi notezi coduri şi, la final, doar iei cutia din depozit. Ai la dispoziţie o sacoşă galbenă, de rafie, pe care o porţi pe umăr şi bagi în ea, pînă la casă, produsele mici cumpărate (asta în loc de coşul de plastic sau căruciorul de metal, cum e în alte mari magazine)
9. Puteţi să vă întindeţi în paturi, să vă aşezaţi pe canapele, fotolii, să testaţi birourile, sa închideţi sau să deschideţi sutele de modele de veioze sau lămpi, să vă uitaţi ce e în dulapurile de bucătărie. Cred că doar sex n-ai voie să faci la IKEA.
10. Dacă aveţi fiţe, mergeţi în continuare în Italia să vă luaţi mobilă sau comandaţi-o din Canada sau Noua Zeelandă.

CONCLUZIE: Cred că IKEA va avea succes şi la noi. Eu n-am fost puternic impresionat. Şi e mai bine aşa. Fiindcă îmi dau seama că IKEA e un magazin normal, bun, care ar trebui să mai estompeze din gradul de fiţoşenie care a cuprins România. În Occident e mare bucurie cînd dai peste un chilipir, la noi eşti privit urît dacă te lauzi că ai găsit undeva un produs ieftin sau un magazin decent, care nu are preţuri la modă (a se citi scumpe).

Ce mi-am luat: un prosop mare portocaliu (11 lei), doua etajere de metal pentru baie (9,90 fiecare), o ustensilă pentru bucătărie. De vacanţă.

Cît despre mîncarea de la IKEA, am foarte multe de zis, şi de bine, aşa că daţi o scurtă fugă pe aici!

Am cumpărat vineri o napolitană Alka, cu ciocolată. Acasă am văzut că avea ÅŸi un concurs. Am zis hai să văd despre ce e vorba. Mă uit mai bine pe ambalaj. “VeneÅ£ia e mai aproape”. OK, îmi zic. Desfac ambalajul, găsesc un cartonaÅŸ înăuntru. 50 de weekenduri in doi la VeneÅ£ia. Bun.
Mă uit însă pe date. Ce văd?
1. Perioada promoţiei: 1 mai - 9 iulie 2006. Sîntem în 2 aprilie 2007.
2. Era indicat un site pentru a trimite codul de pe cartonaş. Intru pe www.punesuflet.ro. Nimic, site nefuncţional (captură jos, dreapta).
Întrebările mele:
1. Înşelătorie (dai banii pe un produs care are o ofertă de concurs inexistentă)?
2. Ä‚ÅŸtia de la Alka ne iau la miÅŸto?

De cîţiva ani, personal, n-am mai simţit ziua de 1 aprilie ca atunci cînd eram mai mic. Am fost atent şi la media. Au scăzut glumele speciale de 1 aprilie. Personal, cred că e de bine.
Important e să tragi pacaleli serioase şi cu bun simţ în restul anului. De 1 aprilie toata lumea se bagă. Nu iese mai nimic, decît un zîmbet forţat.
PS: Asta, în schimb, nu e păcăleală. E pe bune!