Intimplari de Bucuresti dupa un an si jumatate
Din cele 14 zile de concediu in Romania/Grecia, vreo 7 au fost petrecute in Bucuresti. Ne-am plimbat pe la Unirii, Universitate, Romana, Dristor, Salajan, Rahova, practic, am avut ce vedea. Am avut diferite intimplari sau senzatii, mai mult sau mai putin fericite. Iata o simpla enumerare, asa cum le-am trait la un an si jumatate dupa ce am parasit Romania:
- M-am certat cu o vinzatoare de la supermarketul Nic din Dorobanti pentru ca mi-a cerut la casa 10,20 lei pe o cutie de bomboane care la raft era 9,70. Cind am refuzat sa platesc 10,20, ea mi-a replicat: “Haide, dom’le, nu mai aveti 20 de bani?“. Cind, dupa parlamentari si dupa ce am trimis-o la raft, am renuntat la lupta si am vrut sa platesc, mi-am luat hirtia de 10 lei si i-am intins una de 50 (chiar nu mai aveam alte monede/bancnote, dar nu e cazul sa ma justific, oricum), ea mi-a replicat :”Haide, domle, va bateti joc de mine acuma?“. Dorobanti e cartierul copilariei si adolescentei mele, iar acum nu-l mai recunosc, sentimental. Din pacate.
- Am facut-o pe o vinzatoare de la o farmacie sa caute la colege dupa un rest de 10 bani pe care initial nici nu se gindise sa mi-l dea, la un produs care a costat 9,90 lei. Am stat calm in magazin pina a facut rost de cei 10 bani.
- Orasul s-a transformat intr-o imensa butaforie, asa cum spunea un bun amic din Bucuresti, cel putin in sectorul 4 e vizibil acest lucru. Ne pricepem sa infrumusetam asa, de suprafata, orasul, problemele majore alta data.
- Spre surprinderea mea, am vazut lumea mai calma la semafor, vorbesc de pietoni, fata de acum un an si jumatate. Adica nu se mai repezeau pe rosu, asteptau frumos verdele. Deci se poate.
- Am vazut vreo doua cazuri pe linga noi de oameni tineri care se ofereau sa ajute batrini care urcau scarile de la metrou cu sacose/etc.
- Strazile sint chiar bune, vorbesc de calitatea asfaltului, finisajele modernizarilor ne vor mentine insa in permanenta in lumea orientalo-balcanica.
- Preturile sint foarte mari pentru nivelul salariilor din Bucuresti (nu mai zic fata de nivelul salariilor din Romania, in general).
- N-am vazut pe nicaieri, la nici un restaurant, oferte de “recesiune”. In Irlanda abunda acest lucru, ca si in toata Europa vestica. La nivel comercial, vizibil, ofertele de recesiune nu exista, din ce-am vazut eu intr-o saptamina.
- Imi este din ce in ce mai clar acum ca Bucurestiul se dezvolta in stil balcanic/oriental, nu vestic. Pentru cei care mai aveti sperante ca Bucurestiul sa aduca intr-o zi a Copenhaga, Viena, Sevilla, Bordeaux, Munchen, Milano sau Dublin, va spun direct sa le abandonati. Veti imbatrini sperind. Macar insa sa se dezvolte in stil grecesc, si nu turcesc/asiatic.
- Imensa majoritate a oamenilor se pling, de bani, de politicieni, de stadiul in care e tara, de ce vad la tv, de ziare, etc. Putini incep sa-si schimbe viata de la cele mai mici gesturi (vezi tinerii care se ofereau amical si dezinteresat sa ajute pe cei din jur). Putini renunta la tv spre a-si petrece timpul cu familia sau in aer liber. Putini realizeaza cit de sterile, din multe puncte de vedere, sint ura reciproca, conflictele, starea de neincredere, de pesimism.
- Din pacate, am realizat ca oamenilor chiar le place acest stil de viata, chiar daca il detesa la suprafata. S-au obisnuit mult. Plus ca trebuie sa aiba in permanenta modele sau pe cineva care sa le spuna pasii.
- In ciuda recesiunii, se incurajeaza in continuare in Romania sa ai, sa detii, sa ai chestii cit mai noi, sa cumperi, sa nu vezi lucrurile cu adevarat importante si asa mai departe.
Romania se va dezvolta dupa ce oamenii isi vor fi temperat goana dupa satisfacerea nevoilor primare. Dupa ce va avea institutii care sa functioneze, care chiar sa lucreze pentru omul simplu (stiu ca unii dintre voi rideti, va inteleg). Mai dureaza. Mult. Si ma ingrijoreaza ca sint inca foarte multi oameni/tineri care ar trebui sa fie deschisi, inventivi si optimisti, insa sint limitati. Limitati enorm. In toate straturile sociale ale tarii. Romania e o tara limitata, cu conducatori limitati si de aceea totul merge mai greu. Mi-as fi dorit sa fim altfel, cu totii.
Macar tu ai plecat si vii aici doar în vizita.
Mai, am incercat sa pun si parti pozitive
.
Acum vreo 2 zile vorbeam cu o cunostinta care imi povestea cum, reluand relatiile cu vechi prieteni/cunostinte din tara, prima intrebare care i s-a pus dupa “ce faci” a fost “ce masina ai”. Recunosc ca m-a amuzat intens, desi nu e hazos deloc.
Tot ce ai scris aici am observat si eu de-a lungul anilor si vizitelor in Bucuresti si tot de-a lungul anilor au devenit din ce in ce mai evidente. Asa incat in ziua de azi s-a ajuns la o diferenta imensa intre viata/oamenii care stiam eu cand traiam acolo si cea/cei de-acum.
Nu stiu daca mai am sperante privitor dezvoltarea spre un stil vestic, dar nu inteleg si n-am sa inteleg niciodata de ce. Cand traiam acolo toti aspiram spre stilul de viata vestic din toate punctele de vedere: haine, muzica etc. De ce si cum s-a ajuns aici, pentru mine e un mister.
Bucharest Food festival 1-4 octombrie 2009!
Sper sa ajung in week-end!
http://www.bucharestfoodfestival.ro
Am vazut ca se tine iar, sper sa iasa mai bine ca cel de anul trecut.
Se dezvolta absolut turcesc, compara Istanbul si Bucuresti si te va frapa identitatea, de stil, de implementare, de gandire si simtire.
esti primul om care afirma ca drumurile noastre, chiar si din bucuresti, sunt cat de cat bune ;))
Sal, comentez si eu cam tarziu la topicul asta. Spuneai ca Romania se dezvolta in stil oriental. Te inseli, acum o saptamana eram in orient. Sunt mult peste noi. Se dezvolta si au un stil de viata mult mai ridicat ca al nostru. Noi nici nu putem fi pe aceeasi harta cu ei. Ideea e ca ne-ar placea noua sa ne dezvoltam in stil oriental:)) Balcanic poate