Sfanta mea treime muzicala

by CRISTI ROMAN

Spre deosebire de sfanta mea treime cinematografica, in zona muzicala situatia este un pic diferita, fiindca in timp am ascultat mult, mult mai multa muzica decat am vazut filme (o fi un lucru general pentru noi, ca oameni? chiar ma intreb sincer).

La baza sunt ceea ce se cheama intr-un termen demodat – rocker. De la rock-pop pana death/black-metal. In paralel, alaturi de rock, in timp gusturile mele muzicale au vibrat mult spre jazz. In ultimii ani preferintele mi s-au diversificat spectaculos – sa nu mai spun ca in prezent ascult cu placere multa muzica noua, asa-zis comerciala, ce se difuzeaza pe posturile irlandeze de radio. E vorba de multe dintre hiturile astea noi din ultimul an pe care le stim cam cu totii. De exemplu – pot spune clar ca Macklemore mi se pare chiar un tip foarte ok – si nu pentru 20 dollars, ci pentru Can’t Hold Us –  in comparatie cu Professor Green, ca sa vorbesc doar de hip-hop-eri.

Bun, cam asta pe foarte scurt. In tot universul asta muzical, in care formatiile favorite sunt o colectie de Nirvana, Pearl Jam, Alice in Chains, Temple of the Dog – din perioada ’90/grunge + unele de black + unele soft, am ajuns de la o vreme sa am un top trei personal foarte puternic. Cred ca e neschimbat de aproape un an si inca nimic nu apare la orizont capabil sa-l schimbe. Culmea, topul meu trei are putine legaturi cu ceea ce am scris pana acum, insa incurcate sunt gandurile, gesturile si faptele noastre de multe ori. De ce n-ar fi si in muzica? Dar iata insa sfanta mea treime muzicala – cele mai bune trei piese din istoria muzicii – dupa gustul meu si dupa cat am ascultat.

1. This isn’t everything you are – Snow Patrol (2011)

La fel precum “Amelie” din treimea mea cinematografica, si aceasta piesa este cu mult, mult deasupra tuturor. Sunt absolut convins ca va ramane melodia mea favorita mult timp. De ce nu pana la final? :). Motivele sunt multe, in principal mai multe simboluri foarte puternice in clip si in versuri m-au facut sa ma atasez iremediabil si devotat de aceasta piesa. Plus – asta pot spune – sper sa reusesc candva in aceasta viata sa ajung in clubul de tango din Buenos Aires in care a fost filmat clipul (B.A. fiind orasul noneuropean pe care doresc cel mai mult sa-l vad). Am si identificat clubul, se cheama La Catedral. Aici voi dansa, pentru prima oara in viata asta, tango. Apoi, sau inainte, voi sta linistit la masa mea, uitandu-ma la cuplurile dansatoare, si voi manca si bea un vin argentinian. Este o dorinta clara si serioasa, precum a fost cea de a ajunge la Paris si de a sta in cafeneaua in care s-a filmat o mare parte din “Amelie” – dorinta pe care mi-am indeplinit-o cu succes in 2008 ;).

In plus fata de toate astea, cred ca am o anumita afinitate si mai multe lucruri in comun cu vocalul Gary Lightbody. Prea multe piese Snow Patrol si prea multe versuri parca sunt scrise pentru mine. Cred ca Gary e un supertip si in perioada urmatoare vreau sa vad cum pot face exact sa comunic cu el. In principal vreau doar sa-i multumesc mult pentru aceasta capodopera muzicala – de fapt cred ca e mai degraba un adevarat imn. Nu cred ca este de neatins si prin urmare am sa vad cum pot da de el.

2. Little Talks – Of Monsters and Men (2012)

Formidabil cum m-a prins aceasta piesa a islandezilor. Imi plac mult vocile, imi plac versurile, e absolut perfecta. Vocea, precum si chipul Nannei (doar 24 de ani) aduc mult cu cele ale lui Bjork, in vreme ce Ragnar, co-vocalul trupei, imi pare a avea una din cele mai calde voci barbatesti din muzica actuala. Excelenta piesa, de o aud in masina, de o aud la munca, nu conteaza unde, ma binedispune rapid.

3. Africa – Toto (1982)

Clar melodia mea favorita din clasicul “80’s” – un capitol oricum extrem de important din pasiunile mele muzicale. Versuri, tema, cuvantul cheie – Africa – un adevarat “carlig” si dorinta, deocamdata de neatins, pentru mine, aranjamentul muzical si talentul incredibil al bateristului Jeff Porcaro, decedat insa prematur in 1992 (cum altfel decat droguri?). Jeff este considerat “cel mai bun baterist de studio” din anii ’70 sau ’80 – adica un lucru extraordinar in istoria muzicii.

Cam acesta este topul meu 3 muzical all-time; sper sa nu-mi dezamagesc prietenii vechi (nu putini), care ma cunosc altfel din punct de vedere muzical, dar asta sunt :). Poate locurile 2 si 3 se vor mai schimba, insa garantat locul 1 va ramane acesta mereu si, pentru asta, sunt recunoscator celor de la Snow Patrol.

Voi aveti un top 3 muzical clar definit, unul de care sa fiti siguri si poate chiar mandri? Aveti un lider de necontestat, o piesa pe care o adorati teribil si care va va ramane mereu in inima? Chiar sunt curios de gandurile voastre, prieteni ;).