Actualul PAPABUN se inchide din 4 ianuarie, urmind a-i lua locul un alt site/blog, care va continua munca de pe PAPABUN.
Nu va fi gata asa cum mi-am dorit atunci, insa astept de prea mult timp sa-i dau drumul.
Am importat pe noul site toate articolele si comentariile din cei 3 ani de PAPABUN, ca sa nu pierdem nimic.
Multumesc mult ptr. cei 3 ani si va astept pe viitorul site.
La Multi Ani!
Cred ca asa am fost mereu in ultimii 5-7-10 ani: am asteptat cu speranta si cu forte noi orice inceput de an. Iubesc, sa fie clar, perioada pre-Craciun si post-Revelion, adica, sa zicem, perioada 22 decembrie - 3 ianuarie.
Insa mai mult iubesc luna ianuarie sau cel putin primele doua/trei saptamani ale ei. Imi place cind incepe un ciclu nou, imi place cind stiu ca las in urma, cumva, ce n-a mers bine.
Cu alte cuvinte, cred ca inca sint genul de om care zic cu putere si sinceritate “gata tata, hai la treaba” - fara a avea acel aer corporatist pe care il urasc, sau, mai sincer, de care nu ma simt deloc apropiat.
Cind zic, de fapt, “gata tata, la treaba“, ma refer la mine si la actiunile prin care viata mea si a celor apropiati sa decurga bine, armonios, in liniste fireasca si in cursul normal al lucrurilor. Nu iubesc spectaculosul, nu alerg cu orice pret dupa locul 1, insa imi place sa pun capul linistit, seara de seara, pe perna. E una dintre cele mai mari placeri ale vietii mele. Si pentru cine intelege acest lucru, e si un mic secret al linistii - de toate felurile.
Asa ca va doresc si voua un an 2010 excelent, cu siguranta va doresc sa aveti un an mai bun decit 2009 si va doresc sa va culcati linistiti, seara de seara, in patul caminului vostru, indiferent unde se afla si citi membri are!
La Multi Ani!
Cel mai grav lucru mi se pare ca la 20 de ani de la Revolutie sa fiu nevoit sa traiesc intr-o tara straina, departe de familie, rude si de prieteni.
Sintem in 22 noiembrie si, de cind am revenit, din Portugalia, pe 6 noiembrie, in Dublin a plouat zilnic. Fara exceptie, minimum 4-5 ore zilnic. Situatia la noi e inca ok, insa in vestul si in sudul tarii a plouat atit de mult incit au avut loc inundatii grave. Cork, unul dintre cele mai mari orase irlandeze (cred ca al doilea, dupa Dublin), a fost inundat (SET FOARTE BUN DE POZE, AICI). Centrul orasului, strazile - sint sub ape de 40-50 centimetri. In alte locuri, mai ascunse, oamenii si-au pierdut casele. Insa situatia nu e tragica, nu a murit nimeni, si nici nu cred ca se va intimpla acest lucru, din fericire, iar legate de case……..oamenii au asigurare. Vor pierde insa timp si poate unii au pierdut lucruri dragi, despre asta e vorba.
Ce e mai grav e ca in Cork sint peste 40.000 de oameni care au fost deconectati de la apa potabila iar in aceste zile s-au asezat la cozi pentru a primi de la stat rezerve de apa.
Riul de linga blocul nostru s-a umflat si el, cascada e mai furioasa ca oricind, insa, deocamdata, Dodder-ul e in matca lui. Sa vedem. Cert e ca in Dublin si in Irlanda ploua, ploua, ploua, ploua, ploua, ploua.
Ploua adica 
.
Toata Irlanda e mîndra de jocul nationalei de fotbal de ieri seara, 1-1 la Paris, cu Franta, in play-off-ul de calificare la Campionatul Mondial 2010.
Un hent infiorator al lui Henry la faza golului francez - de departe cel mai important hent din istoria fotbalului, dupa episodul “Maradona ‘86″.
O natie intreaga care s-a declarat mindra pentru cum au jucat si luptat fotbalistii Irlandei.
Am urmarit meciul si nu-mi vine sa cred ca dupa ce-am vazut aseara Irlanda va sta acasa si Franta va merge in Africa de Sud. Nu inteleg care sint interesele conducerii FIFA de a nu accepta urmarirea si analiza rapida video a fazelor litigioase, asa cum se intimpla, cu mare succes, in rugby, de exemplu.
In fine. Cert e ca am vazut ieri o echipa care a luptat tot meciul, absolut tot meciul, fara nici un moment de relaxare. Chiar si Eamon Dunphy, cel mai important critic de fotbal, personalitate TV, fost fotbalist de nationala (un nene de 64 de ani), arhicunoscut ptr. ca este un permanent “contra” , a fost ieri seara fericit, impacat cu el si mindru pentru cum a jucat Irlanda.
Nu mi-au ramas intiparite protestele majoritatii fotbalistilor irlandezi, ci socul portarului Shay Given, care a vazut hentul de la un metru, practic a avut loc in fata lui, extrem de clar. Omul nu intelegea pur si simplu cum sa nu se acorde hent dupa ceea ce a vazut clar, asa cum iti vezi fata in oglinda dimineata, la baie.
Imi pare rau si pentru economia Irlandei, nici nu vreau sa ma gindesc ce boom ar fi reprezentat pentru firmele de turism, pentru industria publicitatii, pentru retail, si asa mai departe.
Respectul meu sincer pentru jocul Irlandei. Am fost si sint si eu mindru. Doar imi pare rau ca voi vedea la CM de la anul, la TV, jocul insipid si nemeritat al Frantei.
|
Cristi Roman le mulțumește pentru gratuitate și servicii celor de la WordPress şi WPDesigner. SUS I Food Blog |
7 Users Online
|
